pielea mea te cauta
pe toate partile
si mereu gaseste
numai ce vrea sa gaseasca.
nu se complica in explicatii
nu se sacrifica pentru inventii.
pielea mea e lenesa si moale si mioapa.
ea doar se increde in simturi si simtiri.
uneori iti simt oasele peste mine
cum inoata.
uneori reusim sa nu imbatranim.
My love won’t get
cold feet.
Not when you’re old,
not when you look
after other women.
Won’t get cold feet
when you’re tearing me
into pieces
and when you’re
debating my love.
It won’t get cold feet
when you’re away
or when we are strangers.
My love, my stranger,
my self that you are,
my love won’t get cold feet.
My love has no feet
and no way to
run away.
Cu sandalele lor pasesc
pe asflatul fierbinte
si se indreapta ca niste calatoare
catre nicaieri
si pierd timpul
de parca nu au cum sa imbatraneasca.
Voi stati la terase
si discutati despre meciuri,
tehnologie, stiinta arta
si femei
cate trei,
in timp ce ele
stau cu cafele amare,
tigari aprinse
si dicuta despre voi.
Va intorc pe toate partile
iar la sfarsit
indiferent de ce faceti,
indiferent de ce spuneti,
tot va considera minunati.
Ce mare pacat al nestiinte
se afla aici!
Nu veti afla niciodata
ca orice fac si orice spun,
cand sunt mai mult de
doua femei la un loc,
universul lor sunteti voi.
ei vorbesc despre masini, politica
si pun tara la cale.
suntem copii.
ne jucam unul
printre picioarele
celuilalt si uitam
ca ne-am nascut separati.
imi lipesc fruntea de spatele tau
si sunt.
bolborosirea pe care
o simt in fiecare dimineata
esti tu.
esti cafeaua, esti prima tigara
dintr-a 7-a.
esti surasul meu seara
esti dansul in talpile goale.
esti micul dejun.
esti cantecul din dus.
esti fredonatul pe strada.
cand cred ca nimeni nu ma vede.
esti pumnul meu strans in aglomeratie.
Iti sunt.
ia-ma de mana
si umple-mi obrajii de fericire.
cineva m-a intrebat
intr-o zi
de ce te iubesc
si nu am stiut ce sa-i raspund.
probabil pentru ca tu
mi-ai promis dintotodeaun lumea
si sunt sigura ca o sa mi-o dai.
si probabil pentru ca eu
am facut prostia sa te cred
si sa ma indragostesc de tine
ca de un vis pe care il ai
de cand esti copil.
probabil pentru ca prin nu stiu ce
intamplari intortocheate
ne-am ales unul pe altul
si ne-am creat cu gandul
de la departare.
poate pentru ca lucrurile nu ar fi la fel
daca noi nu ne-am iubi.
poate e o forta departe de noi
care ne face sa ne iubim
fiindca altfel ceasurile nu ar mai bate
si copacii nu ar mai avea frunze
si oamenii aer
si neantul vid.
se spune ca fiecare iubeste pe altcineva.
ca o Ea il iubeste pe alt El
si acel El iubeste o cu totul alta Ea
si tot asa formand un cerc,
dand viata mai departe.
dar undeva la o margine de cerc
un El si o Ea
si-au permis sa rupa cercul
si sa se iubeasca reciproc fara
alta Ea si alt El.
noi am rupt cercul.
iubitule, te-ai născut în zodia febrei.
îţi fierb oasele
în soluţii alcaline
şi ziua, dar mai ales noaptea.
mai multă chimie decât cea
care există între noi nu ştiu.
ca să mă apăr sau să te apăr de boli.
ah, tre’ să-nvaţ pe derost
ce simt acum.
ca pe o materie nouă
ca pe o poezie nouă
pe care o înveţi la gradiniţă.
ii transform pe toti oamenii
din viata mea in poezii.
mai bune sau mai rele,
mai de bine sau mai de nu.
pentru sfinti si pacatosi
si pentru ceilalti.
n-am daruri mai frumoase,
nu am trairi mai frumoase.
iar voi, nu ati fost niciodata
mai frumosi
decat sunteti in poeziile mele.
asa ca, va rog, transformati-ma in statuie.
oamenii plang dupa ce-i mai bun,
inghit juraminte,
promit marea,
iar atunci cand il ating
nu mai e ceea ce vor.
e, poate, doar moftul perfectiunii
pentru ca isi umplu
micile gauri negre
cu nimcuri
si cu ce apuca.
nu au nevoie de ce-i mai bun.
ei au doar nevoi, multe
si usor de satisfacut.
mai ştii, era o noapte ca aceasta,
tu îmi mâncai glezna cu mâna
iar eu iţi învăţam pielea pe derost.
aveai 13 ani, iar eu 17 sau mai puţin. mai ţii minte?
pe atunci niciunul nu ştia
nimic despre asta.
